26 ianuarie 2018
România își dorește tineri activi civic, cu spirit antreprenorial și care își găsesc ușor un loc de muncă pe piața muncii. Nu, nu o spunem noi, ci acesta este idealul școlii românești în prezent, așa cum reiese din discursurile publice.
Completăm această imagine cu informații din analiza pieței muncii, realizată de Institutul Național de Statistică anul trecut și constatăm că 80% dintre marile companii din România declară că este o provocare să găsească muncitori, iar deficitul de personal de pe piața muncii ajunsese în 2016 la aproape 60.000 de locuri de muncă vacante, din care o treime sunt pentru specialiști.
Pe acest fundal căruia i-am adăugat experiența celor trei ani de desfășurare la scară națională a programului Științescu, am analizat împreună cu profesori implicați în programele noastre cele trei propuneri de plan-cadru pentru liceu, aflate în dezbatere publică până astăzi, 26 ianuarie 2018.
Astfel, la nivelul ciclului inferior al liceului, profil real, prima variantă de plan cadru propusă prevede o repartizare echilibrată a orelor în interiorul disciplinelor de studiu pentru ariile curriculare: limbă și comunicare, respectiv matematică și științe. Cea de-a doua variantă de plan cadru ne propune o micșorare a numărului de ore alocat săptămânal celei de-a doua limbi străine, dar și o micșorare a numărului săptămânal de ore de fizică. Varianta a treia de plan cadru propune o „revoluție” în domeniul curriculum-ului la noi în țară, lăsând mai multă libertate fiecărei școli să decidă câte ore să aloce pentru fiecare materie în parte, propunându-se un minimum și un maximum posibil pentru fiecare materie în parte.
Aria tehnologii, este în schimb complet dezechilibrată dacă luăm în calcul nevoile pieței muncii, dar și actualele nevoi de comunicare și digitalizare continuă a societății. Astfel, numărul de ore de informatică propus este sub nivelul necesar pentru oricare din disciplinele profilului real, în toate cele trei variante de plan cadru supus dezbaterilor publice.
În cadrul profilului uman, cele trei propuneri de plan cadru vin cu o altă provocare la nivelul orelor alocate materiilor ce dezvoltă cu prioritate gândirea logico-matematică. Astfel, ariei curriculare matematică și științe îi sunt alocate 15 procente din totalul săptămânal de ore, menținându-se și aici dezechilibrul din aria tehnologii, în varianta a treia de plan cadru informatica poate deveni foarte ușor materie opțională.
În ciclul superior al liceului, ar trebui să vorbim despre o „specializare” moderată a elevului, astfel numărul de ore variază mult de la un profil la celălalt.
În acest mod, în cadrul diferitelor specializări ale profilului uman, toate cele trei variante propun un număr mare de ore alocat ariilor curriculare matematică și științe și tehnologii. Cu toate acestea, în varianta a doua, informaticii i s-au alocat cu trei ore mai puțin decât sunt alocate în prezent, iar a doua limbă modernă fie rămâne cu o oră săptămânal, fie este eliminată din planul cadru.
În cadrul diferitelor specializări ale profilului uman, aria matematică și științe rămâne, în oricare din cele trei variante propuse, cu maximum șapte procente din numărul total de ore. În felul acesta, oricare din cele trei propuneri de plan cadru din ciclul superior al liceului, pentru profilul uman, îi dezavantajează pe elevi, aceștia neavând cum să își dezvolte raționamente logico-matematice, ca urmare a numărului foarte redus de materii STEM studiate (astfel, probabil nu vor reuși să atingă nici măcar standardele minimale din profilul absolventului comunicat de către Minister).
În ultimii trei ani, am avut bucuria de a susține aproape 800 de educatori Științescu (profesori, elevi, studenți, pensionari) în implementarea de proiecte menite să facă științele mai atractive și interesante pentru elevi. Cu toții și-au pus pasiunea în sprijinul a aproape 15.000 de beneficiari direcți ai acestui program. Și, da, este adevărat că toți au ieșit într-un fel sau altul din numărul de ore alocat de minister în planurile cadru pentru STEM.
Dezbaterea publică pentru noile propuneri de plan-cadru nu ar trebui să fie despre o oră în plus sau în minus, sau despre completări de norme didactice și nici despre ce materie e mai importantă comparativ cu celelalte, ci despre modalitatea optimă de a ne atinge idealul educațional, despre cum formăm acei tineri pe care-i dorim activi civic, cu spirit antreprenorial și pregătiți pentru actuala piață a muncii și mai ales, despre cum facem ca profesori precum Cătălin Ciupală, Petronela Petrea, Dana Andronic, Cristina Dudan, Istvan Nagy alături de ceilalți implicați în proiecte STEM să fie norma și nu excepția.
Propunem o reflectare la scopul ultim al educației, la beneficiarul de facto al actului educațional, la adecvarea proiectelor de reformă la contemporaneitate și la formarea continuă a profesorilor.
Mărturii ale profesorilor și elevilor implicați în proiecte Științescu
Profesor Maria Marciuc, Voinești, Iași, coordonator proiect „Robofiz” – „Copiii au nevoie să dețină competențe de bază în domeniul tehnologiilor și științelor sau să-și dezvolte abilități necesare inovării și gândirii creative. Copiii au fost încurajați să gândească pentru a găsi soluții creative pentru diverse ipoteze și apoi să le implementeze printr-un proces de selectare, construire, testare și evaluare. Elevii au ajuns să relizeze roboți, să-i programeze pentru a efectua diverse funcţii.”
Eleva Ana – participant la atelierele de meteorologie, de la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad: „Mi-au plăcut foarte mult orele de la Muzeu. Mi-ar plăcea să facem toate orele de științe (biologie, chimie) la Muzeu!”
Profesor Mioara Pește – profesor implicat în activitățile proiectului „Valiza cu experimente”: „Proiectul a generat în mine, ca profesor bucuria de a le arăta elevilor mei că fizica, dincolo de legi, principii și formule poate fi înțeleasă punând în evidență diverse fenomene în cadrul unor experimente simple.Dispozitivele experimentale acoperă aproape întreaga programă școlară a clasei a VI-a, oferindu-le elevilor posibilitatea de a-și forma și abilități experimentale. Este important să realizăm în fața elevilor experimente, deoarece generația zilelor noastre este curioasă și dornică de a observa lucruri noi, concrete.”