Cristiana s-a întors în Făgăraș după opt ani petrecuți în mijlocul Mediteranei. Ștefan a fost plecat la rândul lui 10 ani. Nu a fost deloc întâmplător când i-am invitat să ne povestească despre comunitatea diaspora pe care o înțeleg atât prin filtrul personal, cât și prin cel profesional. Jurnalistă la bază, Cristiana Metea este directorul Fundației Comunitare Țara Făgărașului și printre cei mai energici oameni din rețeaua fundațiilor comunitare, în timp ce Ștefan Cibian, cercetător în relații internaționale, a fost alături de Fundație încă din etapa de grup de inițiativă, ulterior într-un foarte activ rol de membru în Consiliul Director. Interviul pe două voci care urmează surprinde eforturile, obstacolele și colaborările pe care se întemeiază unul dintre cele reprezentantive și strategice programe din portofoliul Fundației: „Ţara Făgăraşului e ACASĂ”, o iniţiativă amplă de cartare și reconectare a diasporei făgărăşene de pretutindeni la comunităţile de acasă.

Ne referim adeseori la diaspora ca la cei plecați în afara granițelor țării. Ce cuprinde diaspora din perspectiva voastră și în ce fel este valoroasă pentru o comunitate?
Ștefan: Făgărașul și Țara Făgărașului au cunoscut o migrație extensivă în ultimele trei decenii. Prin decăderea economiei comuniste, orașul a pierdut aproape 40% din populația din anul 1992. Cu toate acestea, din interacțiunile pe care le avem cu cei plecați observăm o apropiere și o dorință crescută de a contribui la ce se întâmplă în zonă. Astfel, nu putem să ne uităm la persoanele plecate, decât ca făcând, în continuare, parte din comunitate, chiar dacă aleg să locuiască (temporar sau permanent) în alt loc.
A avea un astfel de procentaj de persoane plecate din zonă aduce multe provocări, dar și multe aspecte pozitive. Zona este conectată la multe alte comunități din această lume. Migrația circulară și ei care aleg să se întoarcă definitiv în comunitate aduc înapoi abordări de viață, aptitudini și o altă viziune care au impact asupra mediului de afaceri, instituțiilor publice și societății civile. Avem o comunitate diversă care, în anumite condiții, ar putea să genereze creștere economică, o educație mai bună pentru generațiile viitoare, sisteme publice eficiente și o societate civilă activă și implicată.
Cristiana: Diaspora din punctul meu de vedere este orice om plecat de „acasă”, fie el student la o facultate chiar și în România, fie el mutat cu ani în urmă peste mări și țări. La un moment dat cred că majoritatea am făcut parte din diaspora. Avem nevoie de astfel de oameni, de orice vârstă, pentru a ne ajuta să ne redescoperim zona Țării Făgărașului și în același timp pentru a ne ajuta să dezvoltăm în continuare proiecte faine aici. Având în vedere numărul semnificativ al celor care trăiesc în diaspora, legătura strânsă cu casa și dorința de a contribui la îmbunătățirea vieții pentru cei dragi de acasă – dintre care mulți sunt copii, tineri sau părinți pensionați – FCTF dorește să exploreze și să identifice modurile în care diaspora poate face parte din comunitățile locale prin angajamentul lor activ (dăruire și implicare).
Există reprezentanți diaspora implicați în mod direct în acest moment în programele Fundației comunitare Țara Făgărașului? Dacă da, în ce fel?
Ștefan: FCTF a început demersurile pentru a implica diaspora în activitățile sale de la înființarea Fundației. Mai multe persoane din grupul de inițiativă sunt persoane care au locuit în altă parte pentru o perioadă de timp, sau care locuiesc și acum în afara Făgărașului. De asemenea, în mod constant îi implicăm pe cei plecați în activitățile curente ale FCTF, fie prin co-organizarea unor evenimente satelit în cadrul Bikeathonului Țării Făgărașului, în Fondul de burse, sau în Cercul de Donatori Țara Făgărașului.
Pentru că am obsevat lipsa mecanismelor de implicare pentru diaspora, am abordat într-un mod mai structurat această arie de activitate din 2016, în parteneriat cu colegii noștri de la MKBT. Iar apoi prin implicarea Institutului de Cercetare de la Făgăraș, o inițiativă pe care am găzduit-o în perioada de înființare, am realizat un studiu pentru a înțelege mai bine dinamica segmentului din diasporă care are potențial să se implice în comunitate. Am lansat astfel în 2019 Fondul Țara Făgărașului este Acasă! pe care îl dezvoltăm în continuare cu implicarea colegilor de la MKBT, cărora le mulțumim foarte mult pentru implicare, contribuție și pentru grija pe care o poartă comunităților din Țara Făgărașului!
În esență am învățat că avem o comunitate transnațională, a căror nevoi generate de mobilitate (locală – rural-urban-rural, națională și internațională) nu sunt adresate decat fragmentar și parțial. Că acest fenomen al migrației aduce multe provocări, în special pentru cei mai vulnerabili, provocări pe care instituțiile publice, școlile, sau societatea civilă sunt puțin pregătite să le adreseze. Ne propunem să începem implicare mai sistematică a diasporei prin abordarea a două teme esențiale pentru cei plecați: situația vârstnicilor și copiilor rămași acasă și calitatea spațiului construit, care are o relevanță însemnată pentru cum cei plecați rămân conectați la comunitate.
Cristiana: Se lucrează pe mai multe fronturi. Avem oameni care au sprijinit înființarea Fundației Comunitare Țara Făgărașului și ajută, fiecare cum poate, la desfășurarea anumitor evenimente (Bikeathon și chiar organizarea Bikeathon în Germania, în aceeași zi în care l-am desfășurat noi în Făgăraș), proiecte (Țara Făgărașului e ACASĂ!), avem oameni care nu au nicio legătură cu zona noastră, dar care s-au îndrăgostit și ne sprijină și lucrează cot la cot cu noi în proiecte de dezvoltare a Țării Făgărașului (MKBT). Amintim acum și finanțatori, cu origini în Făgăraș care sprijină diferite programe ale Fundației: Fondul Științescu sau Youthbank, avem chiar membri în bord făgărășeni plecați din zonă dar care au simțit nevoia de reconectare.
Diaspora a fost în atenția Fundației din 2016. Ultimii patru ani de cercetare, analiză și design thinking v-au adus în punctul în care planificați mecanisme de implicare a acesteia în comunitatea locală. Cum s-a născut acest demers și cum se conectează în puzzle-ul de programe ale fundației?
Cristiana: Ne propunem să contribuim la dezvoltarea comunităților atât prin implicarea persoanelor care locuiesc în Făgăraș sau în împrejurimi, cât și a celor care sunt făgărășeni și locuiesc în alt oraș sau altă țară. În acest scop, a fost dezvoltat programul „Ţara Făgăraşului e ACASĂ”, o iniţiativă amplă de reconectare și cartare a diasporei făgărăşene de pretutindeni la comunităţile de acasă. Proiectul dispune și de o platformă online, unde în curând se vor putea citi noutățile apărute. Vom avea o serie de interviuri, povești ale celor care trăiesc în afara granițelor țării și se va putea alege modalitatea de implicare directă în ceea ce se întâmplă Acasă (www.tarafagarasuluieacasa.fundatiactf.ro). Un prim pas în dezvoltarea acestui proiect amplu e reprezentat de dezvoltarea documentului: Harta implicării diasporei în Țara Făgărașului. Acest document a fost realizat ca suport teoretic despre exemple de bune practici în implicarea diasporei din întreaga lume, cât și în mod specific, de implicare a diasporei Țării Făgărașului, cuprinzând 5 etape importante. Prin ”Țara Făgărașului e Acasă” ne dorim ca toți oamenii să fie conectați în permanență cu dezvoltarea Țării Făgărașului, din toate punctele de vedere: economic, cultural, social, civic, dar mai ales, din punct de vedere filantropic. O conexiune surprinzătoare a apărut în urmă cu câteva luni când FCTF a încheiat un parteneriat cu La Blouse Roumaine prin care ne-am alăturat proiectului „Acasă la origini“ – un proiect-mărturie, despre aparteneța noastră la o familie, un neam și o cultură. Cu ajutorul voluntarilor, fotografilor, liderilor de comunitate am intrat în casele a sute de săteni din 12 comunități din Țara Făgărașului și am reușit să reactivăm paginile online ale satelor dar mai ales să creăm un album online cu cele mai vechi și reprezentative costume naționale din zona noastră.
Identitatea și apartenența au fost îndelung studiate în ultimele decade. Unde devin ele vizibile în mijlocul comunității? Sunt un factor important care să influențeze implicarea activă în dezvoltarea comunității sau au nevoie de o încadrare?
Ștefan: Implicarea în comunitate este generată de atât de valorile pe care le deținem, cât și de abilitățile pe care le avem. O societate post-totalitară are doar foarte puțin din fiecare, astfel este natural ca implicarea să fie la un nivel scăzut, fie că persoanele de care vorbim aleg să locuiască în țară sau în străinătate. Persoanele care au experiențe internaționale sunt adesea expuse la expriențe de viață care le arată atât importanța implicării în comunitate, cât și moduri concrete prin care aceasta se poate întâmpla. Astfel ne așteptăm ca cei plecați să dorească și să știe cum să se implice în comunitate chiar poate mai mult decât cei rămași în țară, limitarea fiind una spațială – aceste persoane nu sunt fizic prezente în comunitate. Pentru multe persoane implicarea în comunitatea de origine este chiar o nevoie stringentă, dar care nu este usor de adresat.
Astfel, devine foarte important modul în care construim mecanisme de implicare pentru aceste persoane care țin la comunitate, se simt parte din comunitate, doresc să contribuie, însă sunt departe. La acest moment nu există decât foarte puține astfel de mecanisme. Noi asta ne propunem prin Fondul Țara Făgărașului este Acasă! – să testăm diverese astfel de mecanisme care să adresese nevoia de implicare într-un mod care să ofere impact în comunitatea locală și identificare cu această.

Diferite componente ale procesului au fost realizate prin finanțări provenite din surse diferite. Așa ați planificat sau ați construit organic și ați aplicat pe măsură ce proiectul a crescut? Cum a fost relația cu finanțatorii și cum i-ați convins de relevanța proiectului?
Ștefan: Oferim o atenție constantă modului în care putem regândi comunitatea locală, astfel încât să nu se mai simtă această diferență între cei plecați și cei rămași în comunitate. De la început am gândit un parcurs, această arie este o parte din strategia Fundației. Ne bucurăm că în decursul acestor ani am putut identifica finațatori care cred, alături de noi, în importanța acestei arii de activitate, practic, în importanța unei comunități unite. Relațiile avute cu finațatorii sunt extrem de pozitive, suntem foarte mulțumiți de susținerea primtă și de cum avansăm în această direcție.
Explorările sociologice pe care le-ați derulat împreună cu Institutul de Cercetare Făgăraș și MKBT sunt foarte complexe și au fost atât cantitative, cât și calitative. Felictări pentru raportul impresionant pe care l-ați realizat! La cine a ajuns acest document și cum a fost primit?
Ștefan: Mulțumim! După finalizarea Raportului, am organizat un eveniment de lansare unde am prezentat rezultatele obținute instituțiilor relevante de la nivel local și județean, societatății civile, și mass media. Am oferit interviuri pentru mass media, astfel încât Raportul să fie cunoscut în comunitate. De asemenea am transmis raportul tuturor celor cu care am rămas în contact din perioada desfășurării cercetării. Nu în ultimul rând acesta a fost disemniat online pe paginile de web și canalele noastre de social media.

Ați întâmpinat obstacole pe parcursul focus grupurilor și completării chestionarelor? Cum le-ați abordat?
Ștefan: Orice astfel de demers vine și cu provocări. Probabi cea mai mare provocare a fost legată de completarea chestionarelor – multe persoane nefiind obișnuite să participe la astfel de activități.
Cristiana: La întâlnirile față în față oamenii au fost mai reticenți, la cele trei focus grup-uri pe care am apucat sa le organizăm în februarie 2020 am avut parte de trei categorii de persoane care ne-au ajutat enorm. Adolescenții, adulții și vârsticii au fost cei care ne-au arătat direcția către care ne putem îndrepta atenția pe viitor. Cât despre chestionarele online, feedback-ul a fost foarte bun. Eu țin minte că în primăvara 2018 eram pe picior de relocare în România și am primit un link către acest chestionar. Avea multe întrebări și cu toate astea am stat nemișcată și cu sufletul la gură urmăream și răspundeam la fiecare întrebare. Aveam emoții, eram nerăbdătoare să mă întorc acasă. Iar pe vremea aceea abia aflasem de existența Fundației Comunitare Țara Făgărașului dar nu știam exact ce activități se desfășoară aici.
V-au influențat în vreun fel observațiile culese în urma documentării la nivel internațional? V-a atras atenția ceva în mod deosebit pe acest segment?
Ștefan: Sunt probabil două aspecte care ne-au atras atenția în mod deosebit. În primul rând dimensiunea acestui fenomen și discrepanța cu modul în care comunitatea este pregătită să facă față nevoilor generate (atât la nivelul sectorului public, sectorului privat, cât și la nivelul societății civile). În al doilea rând complexitatea acestui fenomen – care aduce oportunități (de afaceri, educație, culturale, conectare, etc.), dar si provocări (probleme economice, educaționale, de mobilitate, de trafic de ființe umane, de infracționalitate, etc.) – și lipsa de înțelegere la nivelul comunității a acestei complexități.
Ați inclus în activitățile pe acest proiect complex discuții cu Fundația Comunitară București despre procesul de design de fond. Cu cine ați purtat conversația aplicată și în ce fel v-au ajutat?
Cristiana: Într-adevăr în timpul celei de-a doua părți a proiectului, echipa MKBT a avut o întâlnire la Fundația Comunitară București, noi participând online la această discuție. Ne-am conversat cu Cristina Văileanu și Ilinca Apetrei, am vorbit despre procesul de pregătire al fondului Bucureștiul Pregătit și materialele care constituie kit-ul fondului: flyerul care prezintă conceptul și niște date cheie ce justifică necesitatea lui, broșurile de descriere succintă. Un astfel de kit de materiale este necesar când pregătești lansarea și ai de ajuns la mai multe audiențe, donatori, pe de o parte, și grantees pe de altă parte.

Din echipa fundației fac parte membri care fie s-au întors în comunitate în urma unei șederi în afară, fie călătoresc foarte multe. Cum se vede Făgărașul prin ochii cuiva care călătorește foarte mult sau se revine după câțiva ani petrecuți în afară? Ați apelat la aceste experiențe pentru studiul derulat?
Cristiana: Acest proiect a fost oarecum îmbrățișat de la început de colega noastră Emilia, întoarsă în comunitate după câțiva ani petrecuți în USA. Nu cred că există familie în zonă care să nu aibă pe cineva plecat în afara țării. În actuala echipă avem acum membri întorși din Italia, Anglia și Malta și alții cu rude apropiate care locuiesc în afara țării. Din punctul meu de vedere, din mijlocul comunității altfel vezi care sunt posibilitățile tale decât în cele 2 săptămâni pe an petrecute în sânul familiei când vii în concediu.
Ștefan: Făgărașul este orașul copilăriei mele, un astfel de loc nu poate să arate decât într-un anumit fel: confortabil, cu o energie aparte, cu o natură excepțională de care nu reușesc să mă bucur destul 😊 și cu multe aspecte de îmbunătățit! Desigur, în cadrul studiului am făcut apel la experiențele și înțelegerea fenomenului din partea tuturor din echipa Fundației.
Retrospectiv privind, ce înseamnă această experiență acumulată pentru Fundația Comunitară Țara Făgărașului? Ce planuri aveți pentru perioada următoare?
Ștefan: Prin activitatea Fundației din ultimii ani simțim că ne-am apropiat de comunitatea celor plecați, că înțelegem mai bine provocările, nevoile, idealurile acestora și că devenim un liant între cei plecați și cei rămași în comunitate, că prin modul în care raportăm, scriem, vorbim despre diasporă, re-clădim comunitățile din Țara Făgărașului într-un mod incluziv și constructiv.
Pentru viitor, această arie a devenit o parte din ce este FCTF, deci vom continua cele începute și sperăm să avem din ce în ce mai multe persoane plecate, care, alături de cele care aleg să locuiască aici, se implică și contribuie la transformarea în bine a comunitiților din Țara Făgărașului.
Cristiana: Proiectul va continua cu o serie de interviuri (scrise și video) la care vor participa diverse persoane care aduc un plus comunității noastre, urmând ca în toamnă să începem partea de fundraising pentru 1-3 proiecte pe care ne-am dori să le implementăm în zonă pe cele două domenii pe care ne-am concentrat în ultima perioadă: calitatea spațiilor verzi și servicii de sprijin pentru vârstnici.
În ceea ce privește conectarea la rețeaua fundațiilor comunitare, ați descoperit în diaspora o temă comună de interes? Ce recomandări aveți pentru colegii din alte fundații preocupați să lanseze mecanisme de implicare a diasporei?
Ștefan: Probabil, cel mai important aspect se leagă de cum ne conectăm cu cei plecați și cum înțelegem provocările, nevoile și aspirațiile acestora.
Cristiana: Așa cum am arătat de la început, suntem deschiși să împărțim din experiența noastră către celelalte Fundații Comunitare pentru a învăța cum pot implica diaspora în dezvoltarea locală, pe baza lecțiilor învățate
Credit foto: Cristiana Metea, Ștefan Cibian